Imobilele preluate in mod abuziv de stat, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, nerestituite se restituie in natura sau in echivalent, cand restituirea in natura nu mai este posibila.
PERSOANELE INDREPTATITE LA RESTITUIRE
– persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;
– persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care deţinea imobilele si alte active în proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv;
– persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, dupa data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana la data intrarii in vigoare a legii 10/2001 sau de imprejurarea ca activitatea lor sa fie fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeaşi persoană juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii;
– moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
BUNURILE SUPUSE RESTITUIRII
– terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv,
– bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste constructii;
– utilajele si instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, in afara de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse.
Nu se restituie in natură, ci doar in echivalent, imobilele care au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, cu respectarea conditiilor cerute de lege si de asemenea nu se restituie in natura terenurile aferente imobilelor care au fost instrainate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 112/1995.
Nu intra sub incidenta prevederilor Legii 10/2001 terenurile situate in extravilanul localitatilor la data preluarii abuzive sau la data notificarii, precum si cele al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
RESTITUIREA IN NATURA
Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini.
In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Imobilele expropriate si ale caror constructii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui in natura persoanelor indreptatite, daca nu au fost instrainate. In cazul in care persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare.
ACORDAREA MASURILOR REPARATORII IN ECHIVALENT:
Masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent si in urmatoarele cazuri:
a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;
b) imobilul nu mai exista la data intrarii in vigoare a Legii10/2001, cu exceptia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
c) imobilul a fost instrainat cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995(in cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţa corespunzatoare a intregului imobil, teren si construcţii. Daca persoanele indreptatite au primit despagubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare de piata a imobilului).
PROCEDURI DE RESTITUIRE
I) in cazul imobilelor detinute de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept public;
II) in cazul imobilelor detinute de unitatile administrativ-teritoriale.
I) – imobilele detinute de catre institutiile mentionate mai sus, se vor restitui in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare.
II) – imobilele detinute de catre unitatile administrativ teritoriale se vor restitui in natura sau prin echivalent catre persoana indreptatita prin dispozitia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, ori, după caz, a presedintelui consiliului judetean.
PROCEDURA ADMINISTRATIVA APLICATA CELOR DOUA TIPURI DE IMOBILE; TERMENUL LIMITA DE DEPUNERE A NOTIFICARILOR:
Persoana indreptatita va notifica in termen de 6 luni(termen care a fost prelungit in mod succesiv, persoanele interesate fiind repuse in termen inclusiv prin Legea 247/2005, termenul prevazut de Legea 247/2005 fiind 22.09.2005) de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea in natura a imobilului.
In cazul in care sunt solicitate mai multe imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil.
Notificarea va fi comunicata prin executorul judecatoresc de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se află imobilul solicitat sau in a carei circumscriptie isi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului.
Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii.
Notificarea inregistrata face dovada deplina in fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului, chiar daca a fost adresata altei unitati decat cea care detine imobilul.
Nerespectarea termenului de 6 luni prevazut pentru trimiterea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.
In termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura.
Proprietarii carora, prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege, le-au fost restituite in natura imobilele solicitate vor incheia cu detinatorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, in mod obligatoriu, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei/dispozitiei de restituire, termen dupa care, daca protocolul nu a fost semnat, se va incheia in prezenta executorului judecatoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluarii imobilul.
Daca restituirea in natura nu este posibila, detinatorul imobilului sau, dupa caz, entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii este obligata ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, in situatiile in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita.
Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare.
In cazul in care persoana indreptatita nu cunoaşte detinatorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei in a carei raza se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucureşti, iar in termen de 30 de zile primaria notificata este obligata sa identifice unitatea detinatoare si sa comunice persoanei indreptatite elementele de identificare a acesteia. In cazul in care unitatea detinatoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema in judecata statul, prin Ministerul Finantelor Publice, in termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul de 6 luni(cele 90 de zile se calculeaza din momentul expirarii atat a termenului de 6 luni initial stabilit cat si, dupa caz din momentul expirarii datelor de prelungire a termenului de 6 luni), daca nu a primit comunicarea din partea primariei, sau de la data comunicarii, solicitand restituirea in natura sau, dupa caz, masuri reparatorii prin echivalent in formele prevazute de prezenta lege.
In situatia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, instrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. In acest caz, masurile reparatorii in echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
In practica instantele de judecata au retinut ca persoana indreptatita la restituire are dreptul de optiune intre procedura judiciara in curs si procedura reglementata de Legea 10/2001, numai daca actiunea in revendicare s-a formulat anterior datei la care Legea 10/2001 a intrat in vigoare.
PROCEDURA REGLEMENTATA DE DREPTUL COMUN
Persoanele indreptatite care nu au depus cerere de restituire in termenul legal, pot apela la dreptul comun, respectiv pot depune o cerere de chemare in judecata la instanta unde se afla situat imobilul supus restituirii.
Cererea de restituire va fi intemeiata pe dispozitiile art.480 C.civ., care predeve faptul ca: ”Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.”
Prin cererea de chemare in judecata se va solicita constatarea dreptului de proprietate in baza art.480 C. civ. prin comparare de titluri precum si in subsidiar obligarea detinatorilor actuali ai imobilului de a lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul.
Tocmai din cauza lipsei unificarii practicii judiciare in materia proprietatii, procurorul general al Romaniei a inaintat instantelor competente o cerere de recurs in interesul legii, incercandu-se prin aceasta practica sa unifice practica judiciara in domeniul proprietatii.
Astfel, sesizate de procurorul general al Romaniei cu cererea de recurs in interesul legii pentru pronunţarea unui verdict menit să unifice practica judiciară in materia proprietatii, Sectiile Unite ale ÎCCJ au solutionat cazul, precizand prioritatea de aplicare a legilor. Astfel, concursul dintre legea speciala, in acest caz Legea 10/2001, si legea generala (Codul civil) se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres in legea speciala. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre Legea speciala si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventia are prioritate.
Conform celor precizate in motivarea recursului in interesul legii, orice cerere de restituire a imobilelor depusa in baza prevederilor dreptului comun, va fi respinsa ca inadmisibila. Cu toate acestea reprezentantii ICCJ sustin de fapt ca nu este vorba de o ingradire a dreptului la justitie ci in masura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice, cererile inaintate in baza dreptului comun vor fi admisibile.
Astfel, exista nenumarate solutii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie(Decizia nr. 6589/25.11.2004)prin care se apreciaza faptul ca, dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001, pentru toate imobilele care intra sub incidenta acesteia, persoanele indreptatite pot obtine masuri reparatorii –inclusiv restituirea in natura a imobiluluin numai in conditiile Legii 10/2001, iar nu pe calea actiunii in revendicare fondata pe dispozitiile art.480 si ale art.481 cod civil.